Raiuri adunate-n iad.

Raze ale soarelui ce se coborau peste trunchiuri obosite,moarte si parasite.
Frunze desprinse de batai ale vantului din vechiul trunchi,facator de vieti.Isi terminau veacul printr`un ultim dans spre umedul pamant.Erau duse si aduse de vant,al toamnei suflu.
Invelite parca-n portelan,florile incremenesc...Petale se scurgeau prin aerul prudat cu aminiti de acum un an,doi sau trei..ne pierdem sufletul printre ei.
Cer plumburiu era deasupra sperantelor noastre,respinse de nori hasurati in gri,gri pustiu.
Soarele se juca de`a toamna,ascunzandu-se de chipul calm,al omului pacat.
Tremurat si voce suava,ne cheamau-n al caldurii iad,feriti de frunze,flori si vise,respinse si omise.
Totul se incheie,nimic nu se sfarseste aici.Frunze,flori petale si tristeti creioneaza drum departe de noi.Vor veni si vor pleca,multelucruri din viata ta..

Irina

Irina era la vasrta la care copii abia invatasera sa mearga.Traia intr`un loc misterios,inconjurata de copii de aceiasi varsta cu ea,fiecare cu o alta poveste.Seara,ii placea sa asculte povesti citite de o femeie blanda,pe nume Marieta,in special "Hansel si Gretel".
Viata ei se desfasura zilnic dupa un orar bine pus la punct.
Dimineata,copii erau treziti de o ingrijitoare care ii ducea la baie sa se spele.La masa,buacatareasa le dadea sa manance,iar la joaca sau la lectii era langa ea o educatoare.
De fiecare data,si`ar fi dorit sa fie vazuta de cei din jur ca e speciala,frumoasa si cuminte si ca aceste femei o pot vedea cum ea se imagina.Asa ca intindea mainile spre ele,dornica de o imbratisare sau de un sarut,de o strangere de mana,avand un singur gand:MAMA.Abia invase cuvantul si de fiecare data cand o femeie se apleca asupra ei,era primul lucru care ii venea in minte,mama!Dar..niciuna n`o vedea mai speciala fata de ceilalti 30 decopii caretraiau in acea casa si niciuna nu ii dadea atentia si afectiunea dorita.
Pe masura ce timpul a trecut,Irina a invatatca este doar un copil fara..parinti,poate ratacita,cum era si Gretel de parintii ei.Daor ca..ea nu mai avea un frate.Poate mama ei o cauta si nu stia unde sa o gaseasca.Poate ca avea chiar un frate sau o sora de care s'a pierdut.
Se uita in oglinda si incearca sa gaseasca asemanari ale fetei la copii din camin,poate isi gaseste fratele.
Desi mica,Irina era sigura ca mama ei o aseapta acasa,cu inima plina de dragoste.
Da,o sa creasca si atunci o sa plece sa o caute.Sigur o va gasi si chinul ei se va termina.Pana atunci va fi un copil care a ratacit drumul spre casa..

Cea mai frumoasa zi se terminase,Putea mintii!

Cum poti sa simti,
Cand cerul e de gheata?
..Si spui ca`ti pasa,
Inima ei ingheata.

Cum poti sa o lasi sa zboare,
Cand i`ai rupt aripile?
..Si`n jos sunt oameni fara de miscare.
I`ai tulburat visele..


Cum sa se lase,
Cand drogul e pasiunea ta..?
..Si fumu`i reduce din amintire
Ii omori speranta.

Cum poti spune ca,
Dupa ce ai rupt`o in bucati..
O vrei inapoi?
I`ai rupt inima,a fost vina ta.

Cum poti implora sa nu plece,
Cand tot ce-ai facut..
I`ai condus prapastia sub talpi..
..Si acum iti pare rau..

Cum sa mai viseze,
Dupa ce i`ai furat somnul..?
Vrei sa fi in visele ei..
Te`ai umplut de regrete.